Bogdan Stoicescu

Bogdan Stoicescu este specializat în domeniul fiscal și financiar-bancar, cu o experiență de peste 20 de ani. A lucrat în cadrul, pe domeniul impozitării directe, în cadrul unor firme multinaționale din categoria Big 4, pentru companii din sectorul financiar, al telecomunicațiilor, farmaceutic sau al produselor de larg consum. A participat si coordonat numeroase proiecte de structurare a investiției în Romania, de creștere și diversificare a afacerilor prin dezvoltarea pe orizontala dar si pe verticala. De asemenea, a acordat consultanta in materia valorificării investitiei autohtone și/sau a repartizarii profiturilor în condiții legale și eficiente din punct de vedere fiscal. Nu în ultimul rând, a participat, în echipe specializate de lucru, la proiectele legislației fiscale, încă de la Codul fiscal din 2003.

Bogdan Stoicescu a ocupat, mai mult de 12 ani, diverse pozitii manageriale in companiile pentru care a lucrat, de exemplu conducând, mai mult de 3 ani, departamentul Financiar Contabil al unei banci cu capital de stat, pentru care a oferit soluțiile fiscale la nivel de grup în Romania. De asemenea, a condus și coordonat o serie de proiecte de conformitate fiscala, optimizare, preturi de transfer, beneficii personale, atat sub reglementările fiscale nationale, cat si internationale, asistând, în etapa inspectiilor organelor statului cu atribuții de control (ANAF, Curtea de Conturi), la validarea soluții oferite.

Pe plan didactic, Bogdan Stoicescu este autorul primului manual pentru examenul ACCA F6 – Romanian Taxation, pregătit pentru cursanții programului proveniți atât din cadrul firmelor Big 4, cât și mediul de afaceri, în general.

Bogdan Stoicescu a absolvit în 1997 Academia de Studii Economice, Facultatea de Comerț, după care a urmat o serie de programe postuniversitare precum, în 2009, „Fiscalitate armonizată”., A absolvit, de asemenea, numeroase cursuri si module organizate de institutii internaționale cu profil educational specializate în domeniul fiscalității, precum UK, CIOT-ADIT, MCE Belgium, ING Business School Amsterdam, și programul international de Examinatori de Fraude. Din anul 2008 este consultant fiscal, membru al Camerei Consultantilor Fiscali.

Articole publicate [3]

• 

  Doctrină

  Duminică 24 Martie 2019

  Cooperarea fiscală multinațională pentru schimburile de informații – Standardul Comun de Raportare (CRS)

  [Multinational fiscal cooperation for the information exchange – The Common Reporting Standard (CRS)]

  Bogdan Stoicescu

  Revista Societăților și a Dreptului Comercial, nr. 1/2019 (ianuarie-iunie), Editura Rosetti

  Rezumat: Trebuie amintit ca mulți actori de pe piața financiară, intermediari de tranzacții precum și unii consultanți fiscali, și-au sfătuit clienții în structuri specifice care au condus la “camuflarea” unor venituri și sume de bani în teritorii offshore.  Directiva 2014/107/EU a reprezentat un pas important pentru instaurarea transparenței fiscal în interiorul Uniunii prin introducerea Standardului Comun de Raportare – CRS, din perspectiva informațiilor conturilor financiare. Planificarea fiscală agresivă a devenit în timp din ce în ce mai complexă, tranzacțiile se desfășoară cu mare rapiditate și acest lucru cere o contra măsura din partea autoritaților fiscale, așa încat accesul la informație în structura corectă și în modul ușor de folosit și mai ales în timp util, se contura ca principala cale de urmat, pe lângă cooperarea unitara între state.

  Cuvinte cheie: schimb de informații, schimb automat de informații, structuri fiscale agresive, beneficiu fiscal, Tratate de evitare a dublei impuneri, tratate bilaterale, administrare fiscală, jurisdicție, FATCA, CRS, Taxare, beneficiar real, BEPS.

   

  Abstract: Quite a number of financial market players, transactions intermediaries and some tax advisors have joined their clients to implement specific structures leading to conceal incomes and eventually money in offshores. Directive 2014/107/EU moved considerably all into tax transparency within the EU by calling for Common Reporting Standard – CRS, as it regarded the financial accounts. Aggressive tax planning evolved and became more and more complex, transactions began and ended fast and such pattern requested  a strong counter action by tax office by accessing relevant information rapidly and in an easy to use way, in real time, together with effective cooperation between jurisdictions.

  Key words: exchange of information, automatic exchange of information, aggressive tax structures, tax benefit, Treaties for avoiding double taxation, bilateral treaties, fiscal administration, jurisdiction, FATCA, CRS, Taxation, beneficial owner, BEPS.

  Citește articolul
• 

  Doctrină

  Sâmbătă 30 Iunie 2018

  ACȚIUNEA 1^[1] – Rezolvarea Provocărilor Fiscale aduse de Economia Digitală

  [Action 1 – Solving the fiscal provocations raised by the digital economy]

  ^[1] Planul de acțiuni al BEPS (Base Erosion Profit Shifting) conține 15 acțiuni de avut în vedere pentru realizarea măsurilor de contracarare al riscurilor și efectelor ce conduc la erodarea bazei de impunere și transferul neimpozitat al profiturilor. (BEPS Action Plan (Base Erosion Profit Shifting) contains 15 actions to be considerred to achieve measures to counteract the risks and effects that lead to the erosion of the tax base and the non-taxed transfer of profits.)

  Bogdan Stoicescu

  Revista Societăților și a Dreptului Comercial, nr. 2/2018 (aprilie-iunie), Editura Rosetti

  Rezumat: Regulile impozitării veniturilor, a profiturilor, regulile de determinare a subiecților impozabili și a dimensiunii venitului impozabil, mecanismele de impozitare cu TVA actuale nu mai sunt eficiente și acoperă mai degrabă o parte tot mai limitată a tranzacțiilor economiei globale. Modelele de afaceri ale economiei digitale, care realizează venituri impozabile cu dinamica cea mai rapidă de creștere, nu pot fi urmărite și fiscalizate corect și la timp, acest fapt conducând atât la distorsiuni concurențiale, cât și la pauperizarea bugetelor naționale. Rolul utilizatorului de servicii și produse digitale nu a fost avut în vedere la arhitectura regulilor fiscal actuale, iar acesta este unul dintre elementele-cheie pentru urmărirea, identificarea, măsurarea și fiscalizarea veniturilor din economia digitală, existând o fractură între locul unde valoarea este creată și cel unde taxa este platită, dacă este plătită. Având în vedere că economia digitală devine tot mai mult economia în sine, este imposibil de îngrădit sau de izolat de societate pentru motive fiscale. Proiectul BEPS a identificat riscurile aferente economiei digitale și acțiunile necesare pentru a limita și combate aceste riscuri. Se au în vedere modificări ale prevederilor internaționale pentru definiția Sediului Permanent, pentru prețuri de transfer, pentru determinarea locului de impozitare cu TVA și chiar a regulilor corporațiilor cu control străin.

  Cuvinte-cheie:  BEPS, economia digitală, OECD, sediu permanent, evaziune fiscală, TVA, impozit pe profit, impozite directe, fiscal, schimb automat de informații, rezidență, loc de consum, B2B, B2C, structuri fiscale, consumator, e-commerce, vânzări la distanță, mobilitate, date, informații digitale, client virtual, model de afacere

    

  Abstract: Current income tax rules, rules for identifying tax payers and size of taxable incomes, VAT taxation mechanisms for cross border tranzactions, are no longer efficient. They cover a lesser and lesser part of the global economy. Business models of digital economy which lead to taxable incomes with the greater dynamic escape from taxation, leading to competition issues and pauperizing states budgets. Digital services and products users’ role was not kept in mind when designing the last century tax rules, while such users are a key element when identifying, targeting, measuring and taxing digital incomes leading to a real fracture between the place where value is born and the one where tax applies, if any at all. Bearing in mind that digital economy becomes more and more the economy itself it is rather inefficient and impossible to ringfence it for merely tax reasons. The BEPS project identified the digital economy risks from where it surfaced action points to fight them. Governments and technical bodies will take international actions for amending definitions and treatments, including of Permanent Establishment, transfer pricing, VAT place of taxation and even CFC rules.

  Keywords: BEPS, Digital Economy, IECD, Permanent Establishment, Tax Evasion, VAT, Corporate income tax, Indirect tax, fiscal, automatic exchange of information, residency, place of consumption, B2B, B2C, fiscal structures, consumer, ecommerce, distant sales, mobility, data, digital information, virtual clients, business models

  
  

  Citește articolul
• 

  Doctrină

  Miercuri 21 Martie 2018

  Aplicarea noțiunilor B.E.P.S. Erodarea bazei de impunere și transferul profiturilor

  [Applying the BEPS notions (Base Erosion Profit Shifting)]

  Bogdan Stoicescu

  Revista Societăților și a Dreptului Comercial, nr. 1/2018 (ianuarie-martie), Editura Rosetti

  Rezumat:

  Sistemul fiscal al fiecărui stat îi asigură acesteia cea mai marea parte a resurselor bugetare și, deci, independența și dezvoltarea. Pe fondul schimbării tipurilor și complexității tranzacțiilor financiare ca urmare a dorinței investitorilor de a-și crește marja de profit, coroborat cu aplicarea de scheme de optimizare fiscala agresivă pentru îndeplinirea acestui scop mercantil, legislațiile naționale și cea internațională s-au văzut cu câțiva pași în urma realității pieței. Se înregistrează transferuri libere de profituri din jurisdicțiile unde ar fi normal sa fie impozitate în contextul unei respectări aparente a prevederilor legale.

  În acest sens, în climatul actualei globalizări, OECD a demarat în anul 2013 proiectul BEPS – Erodarea Bazei de Impunere și Transferul Profitului pentru analizarea fenomenului care a condus la o dublă neimpozitare sau la o impozitare mult mai redusă a tranzacțiilor transfrontaliere. În anul 2015 a fost emis Planul de Acțiune ce conține 15 acțiuni al căror scop este acela de a contracara planificarea fiscala agresivă, evaziunea și evitarea plății impozitelor. Grupul de state G20 a susținut acest proiect, iar primele măsuri de implementare au început în anul 2016 pentru statele implicate în proiect, membre OECD și nu numai.

  Cuvinte-cheie: OECD, evitare fiscală, evaziune fiscală, BEPS, Plan de Acțiune, fiscalitate internațională, planificare fiscala agresivă.

   

  Abstract:

  Each country’s fiscal system ensures its independency and major part of resources for development and well being of a nation. Due to continuing development of commercial transactions type, their complexity and increased apetite of involved parties investors for higher profit margins, corroborated with the specific tax aggressive optimization behaviours for ensuring such mercantile purposes, domestic tax legislation and international ones have proven to be few steps behind the reality of the market. Profits were being shifted out from jurisdictions were they were supposed to be taxed while, apparently legislation was complied with.

  Therefore the OECD has began in 2013 the BEPS – Base Errosion Profit Shifting project for analysing the facts that allowed lower or double no taxation on transactions between countries under the current globalisation of the world. In 2015 an Action Plan including 15 Actions was released targeting measures to counterattack the aggressive tax planning, tax evasion and tax avoidance on cross border transactions. G20 countries have endorsed the Plan while the first expected implementation started during 2016 for the involved countries, OECD members and not only.

  Key words: OECD, tax avoidance, tax evasion, BEPS, Action Plan, international taxation, aggressive tax planning

  Citește articolul